Festivalul Culturii Indiene, ediţia a III-a
30 -septembrie – 2 octombrie 2011
Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”
PROGRAM
Zilnic (9:00 - 19:00)
- Târg cu produse tradiţionale şi mâncare – în gospodăriile din jurul scenei
- Expoziţie foto: natura, oamenii şi viaţa rurală din Bengalul de Vest – Şura Bancu
Vineri, 30 septembrie
12.00 Deschiderea oficială a evenimentului: în prezenţa conducerii Muzeului Satului, Ambasadei
Indiei în România, reprezentanţi Asociaţia Centrul Cultural “Rabindranah Tagore” – Scenă
12.00 Lansare de carte „Dragostea încurcă, dragostea descurcă” de Rabindranath Tagore –
Editura “Cununi de Stele” – Scenă
13:00 Arta decorării cu Henna (Hilda Hedwig Varga – studentă a Secţiei Hindi a Universităţii
Bucureşti ) – Gospodăria Ieud
14:00 Introducere în limba Hindi (Cristi Cotarcea – absolvent al Secţiei Hindi a Universităţii
Bucureşti) – Gospodăria Moişeni
15:00 Poveştile Calcuttei (Traian Penciuc şi Mihaela Gligor) – proiecţie video şi prezentare – Sala
Multimedia MCPN
17.00 Proiecţie de film – „Natobar not out” de Amit Sen – Sala Multimedia MCPN
Sâmbăta, 1 octombrie
11:00 Introducere în limba Sanscrită (Maria-Daniela Pomohaci) – Gospodăria Moişeni
12:00 Lansare de carte „Trezirea inteligenţei” şi „EU sunt ACELA”, Editura Herald – Gospodăria
Moişeni
13:00 Arta îmbrăcării saree-ului (dna Simita Sinha) – Scenă
14:00 Program artistic: muzică şi dans – Scenă
15:00 Prezentare "Tagore si Eminescu - doi poeţi care nu s-au întâlnit niciodată" (Carmen Muşat
Coman) – Gospodăria Moişeni
16:00 „Integration of Head, Heart and Hands with Yoga” (Avisek Majumdar) – Sala Multimedia
MCPN
17:30 Program artistic: concert de muzică clasică Bhajan şi Qawwali – Sahaj Group – Scenă
Duminică, 2 octombrie
12:00 Conferinţă: "Rabindranath Tagore, citizen of his country and of the Universe" - Uma
Dasgupta – Sala Multimedia MCPN
14:00 Workshop de dans clasic/devoţional – Centrul de artă Euterpe – Gospodăria Chiojdu Mic
15:00 Recitare poezii (dl. George Anca, Carmen Muşat Coman, Carmen Pesantez şi Adelina
Patrichi) – Gospodăria Moişeni
16:00 Program artistic: muzică şi dans - Scenă
17:00 Proiecţie de Film – „Chaturanga” – Sala Multimedia MCPN
Târg cu produse tradiţionale şi mâncare
30 septembrie – 2 octombrie, 09:00 – 19:00
Tot ce poate fascina simţurile se
regăseşte si foloseste din belsug în
India: mirodenii şi arome fără număr,
mătase fină, pietre preţioase şi
semipreţioase, marmură impecabilă.
India este pe locul 1 în lume la exportul
de condimente, aici se şlefuiesc şi se
prelucrează 2 din 3 diamante iar
industria de textile ţesute manual este
faimoasă la nivel mondial, imprimeurile,
broderiile create de mâna omului fiind o
adevarată artă.
Pe toată perioada festivalului va fi
deschis publicului un târg cu produse
indiene ce va aduce la Muzeul Satului o
bucată din această bogăţie de tradiţii şi
miresme: sari-uri, salwar kameez, kurta, obiecte decorative, îmbrăcăminte şi accesorii, bijuterii,
remedii şi suplimente ayurvedice, filme, muzică.
Bucătăria indiană are origini antice şi reprezintă o
combinaţie între diversele moduri de gătit ale
numeroaselor etnii ce trăiesc pe teritoriul acestei ţări.
Aceste combinaţii au dat naştere unei adevarate arte
care variază în funcţie de religie, bogăţie, gust şi mai
ales clima. Aroma incredibilă a Indiei nu constă numai în
parfumul de iasomie şi trandafiri, ci şi în aroma
mâncărurilor specifice, preparate cu multe condimente.
Diversitatea mirodeniilor şi parfumurilor existente în
India fac din bucătăria acestei ţări una extrem de
savuroasă. Indienii folosesc aproximativ 20 de
condimente diferite, printre care cele mai cunoscute sunt piperul, şofranul, ghimbirul, menta,
coriandrul, rododendronul, chimenul şi nucşoara.
Expoziţie foto: natura, oamenii şi viaţa rurală din Bengalul de Vest
30 septembrie – 2 octombrie, 09:00 – 19:00
Prodipto Roy, Jayati Saha, Abhijit Kar Gupta, Mihaela Gligor, Raluca Boboc, Iuliana Nălăţan
Locul natal al lui Tagore, Bengalul de Vest este un stat situat
în nord-estul Indiei. Capitala este Calcutta (Kolkata). Are
graniţă cu Nepal şi Bangladesh, precum şi cu statele Orissa,
Jharkhand, Bihar, Sikkim, Assam şi Nieghalaya. Cuprinde
două regiuni întinse, Câmpia Gangelui la sud, şi Munţii
Himalaya în nord
Începând cu secolul III î.Hr., a făcut parte din imperiul lui
Asoka. În secolul IV d.Hr. a fost anexat imperiului Gupta. Din
secolul XIII s-a aflat sub conducere musulmană, până când a
fost anexat Imperiului Britanic în 1757. La câştigarea
independenţei Indiei, în 1947, a fost împărţit, partea de est
devenind Pakistanul de Est (mai târziu Bangladesh), iar
partea de vest devenind Bengalul de Vest, aparţinând de
India.
Fotografiile expuse reflectă frumuseţea florei şi a faunei, viaţa
rurală precum şi scene din viaţa de zi cu zi a oamenilor,
simboluri prezente în opera lui Tagore.
„Călătorul trebuie să bată la toate porţile
înainte de-a ajunge la a sa.
Trebuie să rătăcim prin toate
luminile din afară
Pentru a ajunge în sfârsit la
templul cel mai lăuntric.”
Caut har înaintea Ta,
îngăduie-mi o clipă odihnă lângă Tine!
Iată ceasul de pace si de cântare,
Faţă către faţă
cu Tine,binecuvântarea
vieţii mele,în linistea acestui
blând popas!
Lansare de carte „Dragostea încurcă, dragostea descurcă” de R. Tagore
Vineri, 30 septembrie, ora 12:00; Carmen Muşat Coman - Editura “Cununi de Stele”
Dragostea încurcă, dragostea descurcă, de Rabindranath Tagore, traducere din
bengali de Amita Bhose. Piesă de teatru în patru acte. Comedie care tratează
via.a de familie a clasei intelectuale indiene. Ac.iunile se petrec în Calcutta,
dialogurile sunt pline de rafinament .i umor iar încurcăturile în care se află
personajele principale .i care sunt create de ei în.i.i provoacă râsul.
Este una dintre cele mai interesante comedii din repertoriul teatrelor din Bengal,
jucându-se din anii 1930 până în prezent. În România a fost pusă în scenă în
1981, la Casa Universitarilor, în regia .i interpretarea studen.ilor Amitei Bhose.
A fost, totodată, prima reprezenta.ie de teatru indian din România.
Mehndi - Arta decorării cu Henna
Vineri, 30 septembrie, ora 13:00; Hilda Hedwig Varga, studentă a Secţiei Hindi a Universităţii Bucureşti
Decorarea pielii cu henna este o practică
foarte veche, populară mai ales în India,
unde miresele îşi decorau corpul cu
aceasta substanţă extrasă din planta cu
acelaşi nume, având convingerea că ajută
fertilitatea.
Aceasta tehnică a decorării corpului se
numeşte mehndi, iar în ultima vreme se
bucură de popularitate şi în lumea
occidentală, sub denumirea improprie
"tatuaje temporare", deşi nu are legatură
cu tehnica tatuării.
Mehndi este de obicei practicată în cadrul unor evenimente speciale, cum ar fi nunţile sau anumite
festivaluri. De pildă, în timpul unor spectacole hindu, fiecare femeie îşi decorează palmele şi
picioarele cu henna, pentru că în aceste zone substanţa devine mai închisă la culoare.
Introducere în limba Hindi
Vineri, 30 septembrie, ora 14:00; Cristi Cotarcea – absolvent al Secţiei Hindi a Universităţii Bucureşti
Limba Hindi îşi are începuturile în Asia Centrală în
jurul anului 5000 i.Hr, şi are de asemenea o relaţie
specială cu Urdu, iar majoritatea vocabularului din
Hindi vine din sanscrită. Limba Hindi a început să fie
folosită iniţial în scrierile din timpul secolului al IV-lea
d.Hr, scrisă pe manuscrisele Brahmi, dar din secolul
al XI-lea d.Hr a fost scrisă cu alfabetul Devanagari.
Din cele 18 limbi oficiale ale Indiei şi cele peste 1000
de dialecte, Hindi este promovată de către guvern şi
folosită de peste jumătate din populaţie. Hindi este
limba care include mai multe dialecte diferite şi
variaţii, iar în unele cazuri aceasta limbă este complet
diferită de unele din dialectele sale, inclusiv unele
variaţii care sunt considerate limbi separate cu propria lor literatură.
Poveştile Calcuttei
Vineri, 30 septembrie, ora 15:00; Marturii despre Mircea Eliade şi Maitreyi Devi cu Mihaela Gligor si
Traian Penciuc. Prezentare despre Indian Museum, Kolkata de Sarunya Prasopchingchana
Pentru mulţi cititori români, Maitreyi este un
personaj. Unul exotic, fermecător, cum nu
mai este altul în literatura română.
Inspirat din realitate, ce-i drept, însă acoperit
cu iscusita imaginaţie a celui ce i-a dat viaţă:
Mircea Eliade. Oricum am lua-o, pe calea
imaginaţiei, ori a realităţii, legătura dintre
Maitreyi şi Eliade nu poate fi negată şi nici
trecută cu vederea. Are ceva special, dar
asta nu e totul. La o privire mai atentă,
cititorul descoperă „decorul”: Calcutta, lumea
plină de exuberanţă şi încântare… şi dincolo
de ea… poveştile Calcuttei…
„Dacă vreau câteva clipe de linişte absolută sau dacă
vreau să aud trilurile mierlelor trebuie să mă trezesc
înainte de ora 5, pentru că de îndată ce Calcutta se
trezeşte nu am nici o şansă să mă bucur de cântecele
păsărilor sau de liniştea ce pare, peste zi, ceva nefiresc
în marea metropolă.
Dis-de-dimineaţă, când soarele se ridică leneş prin
perdeaua de ceaţă, Calcutta pare desprinsă din basme.
E un fel de zână adormită, iar cel ce o readuce la simţire
e soarele, înger şi demon pentru cele peste 15 milioane
de suflete ale oraşului. Până la ora 6, străzile sunt deja
pline.[…]” - Mihaela Gligor
Proiecţie de Film „ Natobar not out”
Vineri, 30 septembrie, ora 17:00; Director: Amit Sen; Actori: Raima Sen, Mustafa Prakash
Natobar Not Out, comedie realizată în 2010 de către directorul
bengalez Amit Sen, prezintă povestea tânărului Natobar, un
băiat dintr-un cartier de clasă mijlocie, a cărui inimă bate pentru
poezie dar nu este înţeles de nimeni apropiat. Printr-o minune,
Natobar primeşte harul artistic al lui Tagore pe car
Natobar nu este doar un personaj ci o adevărată metaforă cu
care o categorie de public se poate identifica: lumea publicităţii, a
advertisingului. Povestea oricărui suflet de artist într-o lume
consumeristă, unde creativitatea este orientată excesiv către
comercial. Filmul urmăreşte drumul de la anonimitate spre
celebritate şi înapoi, de la lumea reală la cea iluzorie şi înapoi.
Introducere în limba Sanscrită
Sâmbătă, 1 octombrie, ora 11:00; Maria-Daniela Pomohaci
Limba sanscrită este printre primele limbi indo-
europene scrise. Considerată o limbă clasică, este şi
o limbă contemporană oficială a Indiei. În India,
există în jur de 200.000 de vorbitori fluenţi.
În ultimii ani au fost multe proiecte pentru a aduce
din nou la viaţă această limbă antică, care deşi
"moartă", trăieşte datorită vorbitorilor săi, toţi oameni
având o aleasă educaţie.
La perfecţionarea gramaticii limbii sanscrite, o contribuţie esenţială au avut-o marii gramaticieni
Panini şi Patanjali.
„Limba sanscrită, fie ea cât de antică, este de o structură minunată; mai perfectă decât elena, mai
bogată decât latina şi mai desăvârşit rafinată decât amândouă, totuşi dovedind faţă de ambele o
afinitate, atât în rădăcinile verbelor, cât şi în formele gramaticii, mai puternică decât ar fi putut
apărea din pură întâmplare; atât de puternică încât nici nu filolog nu le poate cerceta fără să fie
convins că toate trei au izvorât din vreo sursă comună care, probabil, nu mai există...”
Lansare de carte „Trezirea inteligenţei” şi „EU sunt ACELA”
Sâmbătă, 1 octombrie, ora 12:00; Editura Herald
Krishnamurti, socotit unul din marii ganditori ai veacului XX, a lasat o
opera importanta, alcatuita indeosebi din discursurile pe care le-a rostit cu
prilejul unor reuniuni anuale organizate in lumea intreaga.
"Cand iti doresti o experienta religioasa, o doresti pentru ca nu ti-ai
rezolvat problemele, temerile, disperarile, fricile si suferintele de zi cu zi -
si deci vrei mai mult.
Dar in aceasta dorinta de mai mult se ascunde o mare amagire. Dorinta
de experiente din ce in ce mai vaste, mai profunde, mai importante nu
duce decat la prelungirea drumului cunoasterii.”
Nisargadatta Maharaj, considerat astazi unul din marii intelepti ai
veacului, iar cartea sa, Eu sunt Acela, o adevarata Biblie a secolului XX, a
trait o viata obisnuita, pana la varsta mijlocie, fara nici cel mai mic semn al
sfinteniei ce avea sa urmeze.
"Ce este rau in cautarea mintii dupa placut si in eschivarea ei de la
neplacut ? Intre malurile durerii si placerii curge raul vietii. Numai cand
mintea refuza sa curga odata cu viata si se poticneste de maluri, ea devine
o problema.
Prin curgere odata cu viata eu inteleg acceptare - lasand sa vina ce vine si
sa treaca ce trece.”
Arta imbrăcării saree-ului
Sâmbătă, 1 octombrie, ora 13:00; Doamna Simita Sinha (Ambasada Indiei la Bucureşti)
A îmbrăca un saree este o artă. Există şi o legendă ce
prezintă povestea acestui minunat articol vestimentar. Într-
o zi, frumoasa Draupadi, disputată la un duel, a fost
câ.tigată de tabăra adversă. Zeul Krishna a promis că o să-
i protejeze virtutea şi, de aceea, în momentul în care
câştigătorii duelului au vrut să se înfrupte din trofeul obţinut,
nu au reuşit decât să apuce un colţ din materialul diafan
care o acoperea pe frumoasa Draupadi. Cuceritorii au
continuat „lupta” lor cu materialul, dar totul era în zadar. Si
astfel Krishna a păstrat virtutea fetei.
Saree-ul este compus din materialul care se înfăşoară în
jurul taliei, bluza sau choli-ul şi fusta ce se poartă dedesubt
sau lehenga. Pliurile care se realizează atunci când saree-
ul este prins la nivelul buricului sunt cele care fac ţinuta
deosebită. De-a lungul istoriei, ele au fost comparate de
către marii poeţi cu petalele florilor abia îmbobocite.
Deoarece în India există atâtea culturi, şi îmbrăcarea
saree-ului depinde mult de regiune. La sat, pallu-ul sau
capătul acestuia este pus pe cap, pe când la oraş el este
lăsat simplu să curgă peste umăr. Fiecare stat are un mod
diferit de a-l fabrica şi foloseşte diferite materiale. Cu toate aceste diferenţe, cel mai apreciat saree
este cel din Benaras, ţesut manual din mătasea de cea mai bună calitate.
Program artistic: Dans şi Muzică
Sâmbătă, 1 octombrie, ora 14:00; Duminica, 2 octombrie: ora 16:00;
Grupul Shakti, Laura Bogorodea, Ionela Petcana. Srishti Sinha,
Indiferent de forma, dansul indian este o arta deosebită, solicitând o coordonare perfectă între
posturile corporale, expresia faciala, gesturi şi
priviri.
Costumele impresionante, machiajul şi bijuteriile
încântă privirile şi îl transportă pe privitor într-un
tărâm de poveste.
În timpuri străvechi, dansul era executat doar în
temple de fete tinere numite devadasi. Ele erau
considerate soţiile zeilor pe care îi slujeau prin
dans, fiind vorba mai mult de un legământ
spiritual decât de unul fizic.
Dansurile clasice indiene sunt aproape de divin,
de perfecţiune, graţie şi artă, pe când dansurile
moderne – în stil Bollywood sau chiar occidental – sunt apreciate pentru veselia lor şi larga lor
accesibilitate.
"Tagore si Eminescu - doi poeţi care nu s-au întâlnit niciodată" - prezentare
Sâmbătă, 1 octombrie, ora 15:00; Carmen Muşat Coman, Ed. Cununi de Stele
"Tagore si Eminescu - doi poeţi care nu s-au întâlnit niciodată" - prezentare
Sâmbătă, 1 octombrie, ora 15:00; Carmen Muşat Coman, Ed. Cununi de Stele
Amita Bhose (Calcutta, 1933 – Bucuresti, 1992) este prima
traducatoare a lui Eminescu in spatiul asiatic – Eminescu: Kavita
(Poezii), Calcutta, 1969 –, traducerile fiind realizate in bengali. Amita
Bhose si-a dedicat intreaga existenta interpretarii cat mai exacte a
tuturor „urmelor” si influentelor indiene in opera eminesciana.
Dragostea pentru poezia lui Eminescu a determinat-o sa se
stabileasca in Romania, unde a predat bengali, sanscrita si civilizatie
indiana la Universitatea Bucuresti, totodata traducand in bengali
literatura romana, scriind articole, studii, sustinand conferinte despre
Eminescu, literatura romana si indiana.
„Eminescu şi India” este una dintre cărţile de referinţă ale sale, care
a constituit şi teza sa de doctorat din România de la Universitatea
din Bucureşti. Autoarea a mers pe drumuri nebatute, concluzionand:
„Mihai Eminescu e singurul poet european care a facut India
nemuritoare in tara sa”.
Pentru Amita Bhose, Eminescu este, ca şi Tagore, un darśanik (cel care vede) şi un kavi – poet-
înţelept. Graţie traducerilor Amitei Bhose, românii au putut cunoaşte, în presa culturală a vremii –
Steaua, Ramuri, Luceafărul, România literară, Convorbiri literare, Literatorul ş.a. – frumuseţea
versului şi verbului tagorean, nealterată de intermedierea unei limbi europene.
"Integration of Head, Heart and Hands with Yoga”
Sâmbătă, 1 octombrie, ora 16:00; Avisek Majumdar, profesor de Satyananda Yoga
Ştiinţa Yoga a fost dezvoltată la poalele Himalayei, în
India şi împrejurimile ei, acum peste 5.000 de ani, de
către înţelepţii şi vizionarii acelor epoci. Satyananda
Yoga este un sistem răspândit la nivel mondial, care
îşi are rădăcinile în tradiţie adresându-se în acelaşi
timp nevoilor şi problemelor omului modern.
Avisek s-a născut în oraşul Chittaranjan, în apropiere
de Calcutta, în partea estică a Indiei. A fost iniţiat în
diverse practici Yoga din copilărie, ca parte a stilului
său de viaţă. A fost apoi iniţiat în practica Mantra Yoga şi Dhyana (meditaţie), încă de timpuriu, de
către Gahananandaji Maharaj (Preşedinte al misiunii Rama Krishna, Belur Math).
Dupa terminarea pregatirii scolare în inginerie electronica si comunicatii el s-a dedicat studiului
Stiintei Yoga în cadrul Scolii de Yoga din Bihar, India, a carei linie initiatica o urmeaza de peste 12
ani, din 1998 si pana in prezent. Astfel, a fost initiat în Jignasu Sanyasa (pregatirea pentru
calugarie) sub directa supraveghere a Gurului sau Swami Niranjanananda Saraswati, în timpul
perioadei în care îsi urma studiile în stiinta Yoga.
A organizat workshopuri de wellness pentru diferite organizaţii guvernamentale şi ne-
guvernamentale şi a susţinut cursuri de Yoga pentru studenţi de diverse naţionalităţi în timpul
şederilor sale în Hong Kong, Macau, Philippines, China, Sri Lanka, Maldives, Mauritius, şi desigur,
India şi România.
Program artistic: concert de muzică clasică Bhajan şi Qawwali
Sâmbătă, 1 octombrie, ora 17:30; Sahaj Group
Genul Bhajan s-a dezvoltat incepand cu
secolul al XII-lea, in nordul Indiei. Bhajan
se traduce prin « cantec » sau «
devotiune ». El nu are o forma fixa.
Poate fi foarte simplu, dar si sofisticat,
bazat pe raga si taluri clasice. Este un
gen liric, exprimand dragostea pentru
Divin. Versurile reprezinta un element
structural de prima importanta pentru
acest gen, muzica fiind modelata pentru
a purta mesajul cuvintelor.
Versurile multor bhajanuri au fost scrise
cu sute de ani in urma de mari sfinti ai
Indiei : Tukaram, Tulsidas,
Gyaneshwara, Kabir; altele au fost compuse de reputati poeti contemporani: Tagore, H.P. Salve
(Belous), rev. Tilak. Aceste cantece sunt adresate Divinului insusi si sunt destinate, de asemenea,
sa trezeasca credinta omului care, coplesit de grijile cotidiene, a pierdut constiinta existentei si a
frumusetii lui Dumnezeu.
Muzica evoca episoade din marile momente ale civilizatiei hinduse, ca de pilda Ramayana ,
Bhagavad Gita, sau glorifica diferitele aspecte ale Divinului din mitologia Indiei.
Genul Qawwali a patruns in India in secolul al XI-lea, venind din Persia. Marele mistic sufi
Kwaja Moinuddin Chisti a introdus acest gen in ordinul sau, numindu-l suma. Adevarata inflorire si
desavarsire a genului are loc in secolul al XIV-lea si este datorata marelui sfant, poet si muzician
indian Amir Khusro, care a transformat genul suma numindu-l qawwali si imbogatindu-l cu
principiile muzicii clasice indiene.
Termenul de qawwali deriva din cuvantul arab qaol, care semnifica “axioma” sau “adevar devenit
lege”. Qawwal este numit cel care canta qawwali, solistul principal care enunta in fraze poetice
adevarul revelat al profetilor si laudele aduse lui Dumnezeu. Enuntul sau este apoi reluat de cor,
ceea ce intareste si da greutate mesajului.
SAHAJ GROUP a luat fiinta in 1994, intre membrii sai numarandu-se absolventi ai Universitatilor
de Muzica din Bucuresti si Iasi, cu specializari in muzica clasica indiana la Academia de Muzica si
Arte Frumoase “Late P.K. Salve” din Nagpur, India, gratie burselor oferite de doamna Shri Mataji
Nirmala Devi – Fondatoarea Sahaja Yoga.
Conferinţă: "Rabindranath Tagore, citizen of his country and of the Universe"
Duminică, 2 octombrie, ora 12:00; Prof. Dr. Uma DASGUPTA
Rabindranath Tagore a devenit primul laureat Nobel al Asiei când, în 1913, a câstigat Premiul
Nobel pentru Literatură cu volumul “Gitanjali: Song Offerings”, cu o introducere de W.B.Yeats.
Tagore nu a fost doar un poet extraordinar de flexibil; el a fost de
asemenea un extraordinar autor de povestiri scurte, romane, piese
de teatru, eseist si compozitor si un talentat pictor, ale cărui lucrări,
prin mixtura între reprezentare si abstracţiune, de abia acum încep
să primească recunoasterea pe care au meritat-o întotdeauna.
Pentru Tagore a fost foarte important ca oamenii să poată trăi si
gândi în libertate. Atitudinile sale faţă de politică si cultură,
naţionalism si internaţionalism, tradiţie şi modernitate pot fi văzute
toate în lumina credinţei sale. Poate că nimic nu exprimă mai bine
valorile sale la fel de clar ca acest poem din Gitanjali:
" Unde mintea este fără teamă si capul este ridicat,
Unde cunoasterea este liberă;
Unde lumea nu a fost ruptă în bucăţi prin îngustele ziduri;
Unde izvorul limpede al raţiunii nu şi-a pierdut calea în deşertul
aspru al obişnuinţei;
În acest paradis al libertăţii, Tată, lasă ţara mea să se trezească."
Dată fiind vasta întindere a realizărilor sale creative, poate cel mai surprinzător aspect al imaginii
lui Tagore în Vest este caracterul său limitat; el este în mod curent văzut ca „marele mistic din
Est”, o imagine cu un mesaj pretins pentru Vest, pe care unii o acceptă, alţii o displac, iar alţii o
găsesc de-a dreptul plictisitoare. Mai mult, acest Tagore a fost creaţia proprie a Vestului, parte a
tradiţiei sale de căutător al mesajului din Est, în special din India, care – după cum Hegel o spune
– a „existat de milenii în imaginaţia europenilor”.
Prof. Uma Dasgupta este la ora actuala cea mai importantă
specialistă în viaţa şi opera lui Tagore din lume, coordonatoare a
seriei Tagore la prestigioasa Oxford University Press. A absolvit
Presidency College, Calcutta University şi a obţinut doctoratul la
Oxford University. Cercetarea postdoctorală a Umei Dasgupta s-a
concentrat asupra lui Rabindranath Tagore şi a instituţiilor de
învăţământ înfiinţate de acesta la Santiniketan and Sriniketan, între
1901-1941. A predat la Jadavpur University Calcutta, Visva-Bharati
University Santiniketan şi la Indian Statistical Institute.
Conferinţa "Rabindranath Tagore, citizen of his Country and of the
Universe" oferă un portret al lui Rabindranath Tagore, poetul .i
umanistul. Pentru a-l înţelege mai bine pe Rabindranath, trebuie să îi
cunoaştem familia şi societatea bengaleză din anii formării sale. Vom
înţelege astfel dezvoltarea sa ca poet, autor de povestiri şi nuvele, eseist, fondator al şcolii de la
Santiniketan şi a Visva-Bharati International University, şi îl vom percepe ca pe una din vocile
modernită.ii indiene, cu un mesaj universal, valabil chiar şi astăzi.
„Consider că cei trei ani pe care i-am petrecut la Santiniketan au fost cei mai roditori din viaţa
mea… Santiniketan mi-a deschis ochii pentru prima dată asupra splendorilor Indiei si a artei
Orientului îndepărtat. Până atunci eram complet sub influenţa artei, muzicii si literaturii
occidentale. Santiniketan m-a făcut cel care sunt, produsul comun al Estului si Vestului” (Satyajit
Ray, regizor, laureat Oscar, Guardian, 1 august 1991).
Workshop de dans clasic/devoţional
Duminică, 2 octombrie, ora 14:00; Carmen Coţovanu-Pesantez - Centrul de artă Euterpe
Dansul indian clasic are mii de ani şi fiecare
din formele sale are origini religioase,
dansul fiind iniţial dăruit doar lui Dumnezeu.
Mitologia nu lipseşte din această formă de
exprimare corporală de o foarte mare
graţie, care presupune talent şi mai cu
seamă mult efort şi dăruire.
Carmen Coţovanu Pesantez este în prezent
director general al Bibliotecii Pedagogice
Naţionale “I.C. Petrescu”, Bucureşti şi
totodată director artistic în cadrul Centrului
de Artă “Euterpe.
Ca urmare a efectuării unor studii de
specialitate (limbă hindi, dans clasic indian
– stilul Kathak) în India, Carmen Coţovanu
Pesantez a obţinut numeroase premii şi distincţii în ţară şi în India, pentru promovarea dansului clasic indian, a limbii hindi, a culturii şi civilizaţiei indiene şi a dezvoltării relaţiilor culturale româno-indiene.
Recital de poezii
Duminică, 2 octombrie, ora 15:00;
Carmen Coţovanu Pesantez – Director general al Bibliotecii Pedagogice Naţionale “I.C. Petrescu
Adelina Patrichi – Director al Editurii Taj
Carmen Muşat Coman – Director al Editurii “Cununi de Stele”
George Anca – scriitor, preşedinte al Asociaţiei RICA (Romanian Indian Cultural Association)
O întîlnire cu poezia lui Tagore este un prilej de cufundare în miracolul cuvintelor izvorîte din
inimă, o fugă din rafinatul calcul al exprimărilor încărcate de sofisticata simbolistică dimensionată
pentru obtinerea efectului dorit. Metaforele, lipsite de poleiala artificiului,
sunt aidoma mugurilor care asteaptă ochiul cititorului ca să înflorească
încă o dată ca într-o mantra. De fiecare dată cînd pururea-prezentul
pogoară din nou din poem într-o inimă, parfumul cosului cu fructe se
trezeste la viată. Tagore scria că vorbele sunt maya [iluzie, aparentă],
cînd sunt numai sunete si mărginite; sunt satyam [adevăr] cînd sunt
gînduri şi nemărginite. (Marius Chelaru)
"Când inima-i deşartă şi secată, coboară-asupră-mi ploaia îndurării
Tale.
Când viaţa şi-a pierdut harul, vino la mine într-o explozie de cântece.
Când munca zbuciumată îşi nalţă vuietul, purtându-mă departe, vino la
mine, Doamne, cu pacea şi odihna Ta!
Când inima-mi zace roabă, ghemuită-n colţul ei, sparge poarta Rege-al
meu şi vino cu strălucire împărătească!
Când ispita îmi orbeşte sufletul cu năluca şi pulberea ei, Tu singurul
Sfânt, Tu Veghetorul, vino cu fulgerul şi tunetul Tău!"
Proiecţie de Film : „Chaturanga”
Duminică, 2 octombrie, ora 17:00; Director: Avik Saha
Chaturanga este un film apărut în 2008, bazat pe
romanul de dragoste cu acelaşi nume al cărui autor este
Rabindranath Tagore.
Subiectul se bazează pe o poveste de dragoste prinsă în
conflictul de idei dintre două lumi diferite.
Protagonistul principal, Sachish aluneca de la pozitivism
radical la misticismul religios în căutarea sensului vieţii.
Cu toate acestea, căutare lui nu aduce în cele din urmă
nimic decât deziluzie. Acest lucru se datorează faptului
că el nu poate împăca idealurile sale abstracte cu prezenţa puternică a două femei din viaţa lui.
Una dintre ele este Damini, o tânără hindusă văduvă, iar celălalt este Nanibala, amanta
abandonată de propriul frate.
